AcasăProzăAscunzătoarea iubirii

Ascunzătoarea iubirii

Published on

spot_img

Ascunzătoarea iubirii, cântecul unei iubiri infinite.

Te-am căutat o mie de ani pe cerul nopții, privind la stele cu ochi plini de dor și sperând că am să te descopăr în strălucirea lor. Erai o lumină enigmatică ce părea să se ascundă mereu, dar pe care, în adâncul sufletului, o simțeam aproape. În fiecare noapte, ochii mei erau ațintiți spre cer, căutându-te în constelații, într-o căutare nesfârșită și pasională a sufletului tău.

Știam că ești acolo pe undeva, în infinitul cerului, și aș fi stat încă o mie de ani să te caut, dacă ar fi fost nevoie. Erai mereu aproape, te simțeam la pieptul meu, pulsând ca o melodie neterminată, dar nu puteam să te găsesc.

Ascunzătoarea iubirii
Ascunzătoarea iubirii

Te-am căutat o mie de zile, rătăcind prin grădini încântătoare, printre petale și arome de flori, dar nu te-am găsit. Am străbătut grădini de trandafiri și câmpuri cu lalele, am simțit parfumul fiecărei flori, sperând că într-o petală voi găsi o urmă a ta. Dar tu erai de negăsit, parfumul tău îl simțeam la tot pasul, cu toate astea, nu reușeam să te găsesc. (citește și: https://www.tonisao.ro/in-cautarea-esentei-iubirii )

Cu sufletul frânt, istovit de povara depărtării, mi-am pierdut orice urmă de speranță și m-am închis în mine, în inima mea ce părea să bată doar pentru tine. Dar acolo, pictată pe fiecare atriu al inimii mele, te-am găsit pe tine. Ai fost acolo mereu, ca un cântec nesfârșit, așteptând să fie auzit.

Ca o melodie dulce, ai răsunat în sufletul meu, mă chemai, mă strigai, dar eu nu am reușit să te aud. Ai fost acolo, în fiecare bătaie a inimii mele, așteptând să te descopăr. La ce m-am gândit oare? Unde ar fi fost cea mai bună ascunzătoare a iubirii dacă nu chiar în inima celui care iubește?!

Inima mea a început să bată ca un pendul, din ce în ce mai puternic, transformându-se într-o sabie de foc care taie timpul și eternitatea, luminând ca un luceafăr pe un cer senin. Ai devenit Terra nova sufletului meu, lumina speranței care credeam că a apus.

Ai fost lumina care a străpuns întunericul, flacăra care a ars toată îndoiala și frica. Ai fost sabia care a tăiat lanțurile, eliberându-mă și făcându-mă să te iubesc cu toată ființa mea.

Ascunzătoarea iubirii
Ascunzătoarea iubirii

Fericirea, acea floare timidă, a început să înflorească din colțul gurii mele, nu pentru că am găsit-o, ci pentru că s-a născut din zâmbetul meu pentru tine. Nu a fost o fericire găsită în lucruri exterioare, ci o fericire născută din iubirea noastră, o fericire care a crescut și a înflorit în fiecare zi. 

M-ai făcut să zâmbesc zi de zi, ajutându-mă astfel să-mi clădesc fericirea alături de tine, ca un castel magnific la care fiecare cărămidă este aleasă cu grijă și dragoste. Fiecare zâmbet pe care mi l-ai dăruit a devenit o cărămidă în acest edificiu al iubirii noastre, legându-se de celelalte și susținându-se reciproc, devenind împreună un întreg solid și armonios. Ca un maestru al construcțiilor, ai știut cum să așezi fiecare piatră, cum să ungi fiecare rost cu mortarul afecțiunii, creând un sanctuar al dragostei unde fiecare cameră răsună cu ecoul fericirii noastre.

Ascunzătoarea iubirii
Ascunzătoarea iubirii

Strânge-mă în brațe și rămâi acolo, în inima mea, sărută-mă și hai să plutim împreună spre eternitate, ca două flăcări ce nu se sting niciodată. Să fim ca două stele care dansează în cerul nopții, ca două petale care se împletesc în vânt. Să fim ca două suflete unite, care nu se vor despărți niciodată.

În brațele tale, am aflat ce înseamnă să fii acasă, iar în sărutul tău, am găsit eternitatea. În iubirea ta, am găsit tot ce am căutat vreodată. Tu ești melodia inimii mele, flacăra sufletului meu, floarea fericirii mele. Tu ești totul pentru mine, și nu voi înceta niciodată să te iubesc.

Să rămânem așa, îmbrățișați, într-o iubire care transcende timpul și spațiul, o iubire care nu cunoaște sfârșit, ci doar eternitate. Să rămânem așa, tu și eu, pentru totdeauna, într-o simfonie a dragostei ce nu se va sfârși niciodată, unde fiecare notă este un sărut, fiecare acord o îmbrățișare, și fiecare melodie un dans al sufletelor noastre. Să fim ca două flăcări care dansează împreună în noapte, ca două stele care strălucesc una pentru cealaltă, într-o armonie perfectă a iubirii ce nu va pieri niciodată.

 

Cumpără cărțile: https://www.niculescu.ro/printre-stele-poeme.html și  https://www.niculescu.ro/inclestarea-zorilor-poeme.html

Ultimele articole

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway Recenzie: "Pentru cine bat clopotele" de Ernest...

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii Există momente în viață când o simplă melodie ne...

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie Unii dintre noi aleg să se urce în...

Recenzie: „Pinocchio” de Carlo Collodi

Recenzie: „Pinocchio” de Carlo Collodi „Pinocchio”, opera clasică a lui Carlo Collodi (pseudonimul lui Carlo...

Vezi și ...

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway Recenzie: "Pentru cine bat clopotele" de Ernest...

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii Există momente în viață când o simplă melodie ne...

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie Unii dintre noi aleg să se urce în...