Iubind desculți prin ploaiePrevious Article
Somnul de veciNext Article
Breaking News
  • Patrioți pentru o zi Cum devenim deodată patrioți În ceas de sărbătoare, Altfel suntem niște idioți Pierduți în nepăsare.   Și tricoloru-l arborăm, De ziua națională, Apoi de el ne lepădăm, De parcă-ar [...]
  • Soarele meu Când Soarele palid a apărut dintre nori Aducând după el, mii de culori, Umbrele triste au început să dispară, Iar inima mea, a încetat să mai doară.   Când Soarele cald a apărut printre ciori Pe [...]
  • Abis Bat la porți care se închid, Prin nori ce se destramă Mă uit pe cer și-i doar un vid Și viața-mi e o dramă. Mă uit în sufletu-mi pustiu, Nu văd un pic de viață, Văd [...]

Suntem egali doar atunci când iubim!

Luceafăr decăzut

Line Spacing+- AFont Size+- Print This Article
Luceafăr decăzut
Inimă vrăjită în piept ţi-am sădit,
Copil fără mamă, te văd părăsit,
Te văd cum te legeni cu părul bălai
În timp ce te-ndrepţi agale spre rai.


Te văd cum te-mpiedici şi cazi printre nori
În lumea cea oarbă şi plină de flori.
Te-aud cum suspini, privind către cer,
Spre bolta cerească învăluită-n mister.


Cu lacrimi pe față te văd cum tresari
La contactul cu lumea asmuţită cu pari,
Te văd cum ridici mâna spre cer,
Dar între tine şi el... stă o poartă de fier.


Încerci să ajungi pe ceru' infinit
Te cațeri pe boltă, dar tot s-a sfârşit.
Încerci să ajungi iarăși în cer,
Unde eşti regele veşnic stingher.


Iubirea te-apasă tot mai în jos
Te-afunzi în pământul acesta mâlos.
Încerci să înoţi, plutind efemer,
Dar nu vei ajunge niciodată în cer.


Cerul cel negru pentru tine-a pierit
Căci ziua cea rece îndat' te-a înghițit.
Te-a izbit dimineaţa, ca iarna un ger,
Şi Soarele mândru ce arde pe cer.


Azi nu e noapte, azi nu e ieri,
Deşi se-nserează, nici tu nu mai speri
Nu speri că vreodată vei izbuti
Nu speri că vreodată lumea-i iubii!


Din rege ce-ai fost acum eşti sărman,
În lumea cea oarbă, fără vreun ban,
Pierdut printre oase ce imploră spre cer
Să-i lase să treacă de poarta de fier.


La poarta de fier baţi tu acum,
Dar într-o clipă aceasta se transformă în scrum,
Totul se pierde într-un nor bizar,
Iar inima ta se umple de amar.


Neîncetat ai iubit ochii pustii,
Dar acum ai ajuns să nici nu-i mai ştii;
Ai avut nemurirea trăiri pe cer
Şi-ai ajuns între oameni învăluiți în mister.


Iubirea de oameni te-a tras în jos
Dar iubirea ta, e fără folos,
Ai ajuns într-o vale, departe de cer
Uitat, fără viaţă, cu un suflet de fier.


Luceafăr decăzut învăluit în mister,
Coborât printre oameni de-acolo din cer,
N-ai găsit ce ai căutat,
Dragostea mare pentru care-ai plecat.

Acum ești închis într-o lume de jar,
Umplută de ură și plină de-amar,
Te gândești mereu la albastrul ceresc,
În timp ce devii mai pământesc.

Azi nu-i iubire, mâine e ieri
Deși niciodată n-ai încetat să mai speri,
Mâine e azi, trecutu-i etern
Iar locul tău e cu noi în infern.


0 Comments

No Comments This Article Has No Comments Yet

Sorry, either someone took all the comments and ran away or no one left any in the first place !

But You can be first to leave a comment !

Leave Your Comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Poezii

Patrioți pentru o zi

Patrioți pentru o zi   0

Cum devenim deodată patrioți În ceas de sărbătoare, Altfel suntem niște idioți Pierduți în nepăsare.   Și tricoloru-l arborăm, De ziua națională, Apoi de el ne lepădăm, De parcă-ar [...]

Caută

Cumpara cartea :

Donare

Ajută-mă să public următorul volum de poezie!

Banner
%d blogeri au apreciat: