Grilajul de fier

Published on

spot_img

Poezia „Grilajul de fier” este o explorare profundă și emoționantă a temelor vieții, morții, singurătății și relației dintre tată și copil. Versurile sunt pline de simbolism și emoție, creând o imagine vie a luptei interioare și a dorinței de conexiune.

Grilajul de fier

Așa cum adierea se transformă în vânt,

Și-un tată devotat devine un sfânt,

Cuprins de dorință, panică și dor,

Nu plânge, tată, când am să mor.

 

În flacăra vieții arde speranța,

Iar în inima mea, exuberanța,

O trăire ce-acum n-are nicio valoare,

În sufletul meu nu mai e pic de culoare.

 

Îi văd pe alții cum tații își înjură,

Totul îmi pare fără pic de măsură,

O viață trăită într-o cușcă de leu,

O minge înălțată sus la fileu.

 

Bat clopotele, răsună până în cer,

Poate aude domnul mister,

Poate mă ia de pe acest pământ,

Căci e plin de durere pe negrul mormânt.

 

Te văd înconjurat de un grilaj de fier,

Ai ajuns să fii un prizonier,

Doar o candelă-ți luminează crucea de piatră,

În rest e tăcere, doar câinii te latră.

 

Mă plimb cu gândul între două lumi,

Te strig în noapte să mă îndrumi,

Și poate în cer să ne întâlnim,

Of măi tată, ce mult te iubim!

 

Engleză: https://www.tonisao.ro/the-iron-grate

Variantă recitată, Denice Nester:

Analiză pe text: Grilajul de fier

 

Mormântul singurătății

Imaginea centrală a poeziei este mormântul, reprezentat aici de grilajul de fier ce-l înconjoară, simbolizând singurătatea și izolarea de după moarte. Această imagine profundă ne arată că, deși plecăm pe lumea cealaltă, o parte din noi rămâne blocată ca un prizonier. Mormântul devine o închisoare, un spațiu în care sufletul este captiv, fără posibilitatea de a se elibera.

Versurile:

„Te văd înconjurat de un grilaj de fier,
Ai ajuns să fii un prizonier,
Doar o candelă-ți luminează crucea de piatră,
În rest e tăcere, doar câinii te latră „

ne oferă o viziune sumbră și tulburătoare a vieții de apoi. Grilajul de fier devine o barieră între lumea celor vii și cea a morților, o barieră care izolează și închide. Lumina slabă a unei candele și lătratul câinilor accentuează senzația de singurătate și abandon. Aceasta este o meditație profundă asupra naturii efemere a vieții și a modului în care moartea poate separa, dar și lega sufletele într-un mod misterios și etern.

Relația părinte-copil

Poezia „Grilajul de Fier” explorează relația profundă și complexă dintre părinte și copil, o relație marcată de iubire, devotament și dorința de revedere. Este prezentat de asemenea conflictul interior. Acesta se desfășoară ca o bătălie a emoțiilor, în care dorința de a-i proteja pe cei iubiți de durerea pierderii se ciocnește cu dorința de a se reuni cu tatăl într-un spațiu care transcende existența pământească.

Versurile:

„Mă plimb cu gândul între două lumi,

Te strig în noapte să mă îndrumi,

Și poate în cer să ne întâlnim,

Of măi tată, ce mult te iubim! „

exprimă cu sensibilitate această dualitate, subliniind devotamentul și iubirea dintre tată și copil și dorința profundă de conexiune și reîntâlnire. Aici sunt scoase în evidență gândurile negre și momentele de cumpănă la care dorul și viața te supun.

„Cuprins de dorință, panică și dor,

Nu plânge, tată, când am să mor „

Aceste versuri adaugă o dimensiune suplimentară, dezvăluind anxietatea și teama față de moarte, dar și asigurarea că moartea nu va întrerupe legătura dintre părinte și copil. Este o promisiune că iubirea și legătura dintre ei vor transcende moartea, oferind consolare și speranță.

Viața, moartea și speranța

Poezia „Grilajul de fier” abordează temele universale ale vieții, morții și speranței, explorând complexitatea și contradicțiile inerente acestor teme.

”În flacăra vieții arde speranța,

Iar în inima mea, exuberanța,

O trăire ce-acum n-are nicio fără valoare,

În sufletul meu nu mai e pic culoare „

Aici, flacăra vieții și exuberanța sunt juxtapuse cu durerea și absența culorii din suflet, creând o imagine puternică a contrastului dintre speranță și disperare. Această dualitate este subliniată și de clopotele care răsună până în cer și de mormântul negru, simboluri ale inevitabilității morții și ale dorinței de transcendere.

”Bat clopotele, răsună până în cer,

Poate aude domnul mister,

Poate mă ia de pe acest pământ,

Căci e plin de durere pe negrul mormânt „

Versurile exprimă o răbufnire la adresa divinității și a incorectitudinii vieții. ”Domnul Mister”, o referire la divinitate, este interpelat pentru permisivitatea față de durere și nedreptate. Poezia sugerează că oamenii buni sunt adesea cei care suferă cel mai mult, o idee reflectată în versurile:

”Și-un tată devotat devine un sfânt „

„Îi văd pe alții cum tații își înjură,

Totul îmi pare fără pic de măsură”

Concluzie

Poezia „Grilajul de fier” este o meditație profundă și emoționantă asupra relației dintre tată și copil, a vieții și a morții. Prin metafore puternice și imagini vizuale, poezia creează o reflecție asupra sacrificiului, iubirii și speranței, oferind o perspectivă unică asupra experienței umane și a singurătății care poate urma după moarte.

Aceasta este o lucrare care vorbește nu doar despre pierdere și durere, ci și despre iubirea eternă și legătura indestructibilă dintre un părinte și copilul său, o legătură care transcende chiar și grilajul de fier al mormântului.

Cumpără cărțile: https://carturesti.ro/autor/antoniu_sintimbrean

Citește și alte poezii: https://www.tonisao.ro/category/poezii/

Ultimele articole

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway Recenzie: "Pentru cine bat clopotele" de Ernest...

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii Există momente în viață când o simplă melodie ne...

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie Unii dintre noi aleg să se urce în...

Recenzie: „Pinocchio” de Carlo Collodi

Recenzie: „Pinocchio” de Carlo Collodi „Pinocchio”, opera clasică a lui Carlo Collodi (pseudonimul lui Carlo...

Vezi și ...

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway

Recenzie: “Pentru cine bat clopotele” de Ernest Hemingway Recenzie: "Pentru cine bat clopotele" de Ernest...

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii

O simfonie a inimilor: Melodia iubirii Există momente în viață când o simplă melodie ne...

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie

Călătoria vieții: Cum să dansezi în ploaie Unii dintre noi aleg să se urce în...