AcasăEseuRămas bun adolescență

Rămas bun adolescență

Published on

spot_img

Adolescența, vârsta la care începi cu adevărat să trăiești, vârsta la care înveți să iubești cu adevărat. Acea vârstă strălucitoare a existenței, unde fiecare zi se deschide ca o floare în plină înflorire, ne invită într-un tărâm al descoperirii și creșterii.. Este perioada în care inimile noastre bat în ritmuri noi, explorând emoții necunoscute și construind vise sub cerul larg al posibilităților. Aici, în acest regat al tinereții, învățăm să navigăm pe marea vieții, cu vâslele entuziasmului și curajului.

Rămas bun adolescență
Rămas bun adolescență

Este perioada în care înveți ce este viața, cum funcționează lucrurile, este perioada în care nimeni și nimic nu îți poate sta în cale, perioada în care în fiecare zi găsești un motiv nou de sărbătoare, perioada în care nu contenești să râzi și să chicotești. Adolescența este acel moment magic în care gândul și imaginația se contopesc, zburând libere și neîngrădite, într-o lume unde singura grijă pare să fie jocul simplu al petalelor de flori: „Mă iubește… nu mă iubește…”. Este vârsta primului sărut, o poartă către emoții intense și pasiuni nebănuite, unde viața are gustul dulce al mierii, iar iubirea curge limpede și pură ca apele de munte.

Este o etapă în care intrăm lin, odată cu acel prim sărut, care este ca un botez al adolescentei, este perioada în care sentimentele sunt mai puternice ca niciodată. În această epocă de aur, prieteniile sunt ca niște lanțuri din flori sălbatice, care ne leagă pe unii de alții într-un dans al camaraderiei și descoperirii de sine.

Este perioada în care începem să ne găsim menirea și aflăm ce vrem să fim, este perioada în care ne definim aspirațiile și ne netezim calea pe care o să mergem. Și totuși, cu cât aflăm mai multe despre noi înșine, cu cât ne maturizăm și cunoaștem mai mult, cu atât mai clar realizăm că adolescența, această perioadă prețioasă și scumpă, trece pe lângă noi ca un râu ce curge spre mare.

Rămas bun adolescență
Rămas bun adolescență

Și, pe măsură ce zilele adolescenței se împletesc într-un șirag de perle strălucitoare, un sentiment dulce-amărui începe să se instaleze în sufletele noastre. Acea conștientizare ușoară, ca o adiere de vânt la sfârșitul unei zile calde de vară, ne spune că acest capitol minunat începe să-și scrie ultimele pagini. Este un moment subtil, aproape imperceptibil, dar profund, în care privim înapoi spre acele zile aurii și simțim cum inima ne este inundată de o melancolie dulce.

Cu fiecare pas spre maturitate, fiecare nouă descoperire despre sine, vine și momentul în care ne dăm seama că adolescența, această perioadă prețioasă și scumpă, se scurge încet,  ca nisipul fin printr-o clepsidră. Este momentul când cu nostalgie, dar și cu un sentiment de recunoștință profundă, ne luăm rămas bun de la aceste zile de neuitat.

Astfel, stând la răscrucea dintre tinerețe și maturitate, privesc înapoi spre acele zile cu un sentiment de melancolie dulce. Îmi iau rămas bun de la adolescență, recunoscându-i darurile și lecțiile, știind că ea va rămâne întotdeauna o parte marcantă din mine, o amintire a bucuriei și fericirii.

Rămas bun, adolescență! Ai fost călăuza mea prin labirintul vieții, un far luminos în călătoria mea spre descoperirea de sine. Voi păstra mereu în inima mea flacăra tinereții și a speranței pe care mi le-ai insuflat, ca un tezaur prețios, un foc sacru ce nu se va stinge. Știu că, oriunde voi căuta în viață, iubirea, fericirea și bucuria vor fi întotdeauna legate de amintirea zilelor tale aurii.

Rămas bun adolescențăȘi, chiar dacă drumul vieții va fi presărat cu alte momente de fericire și bucurie, strălucirea adolescenței va rămâne veșnic ghidul meu, lumina care mă va călăuzi chiar și prin cele mai întunecate nopți ale existenței. Ea va fi motivația și standardul meu pentru tot ce urmează.

Și acum, când îți spun rămas bun, adolescență dragă, îmi iau angajamentul că voi căuta întotdeauna și nu mă voi mulțumi cu nimic mai puțin decât fericirea și bucuria pe care mi le-ai oferit. Voi purta cu mine întotdeauna această lumină strălucitoare, acest sentiment de posibilitate nesfârșită, ca un ecou, în fiecare pas al călătoriei mele prin viață.

Rămas bun, adolescență, rămas bun vale cu flori!

 

Citește mai mult: https://tonisao.ro/category/eseu/

Cumpără cărțile: https://carturesti.ro/autor/antoniu_sintimbrean

Ultimele articole

Sufletul de gheață

Sufletul de gheață: Toamna sufletului! În adâncul toamnei sufletului, acolo unde cuvintele se întâlnesc cu...

Identificarea și gestionarea simptomelor stresului

Identificarea și gestionarea simptomelor stresului. Stresul, această umbră omniprezentă, se proiectează pe peretele vieții creându-și...

Viața din vis

Poezia “Viața din vis” se adresează celor ce caută răspunsuri în adâncul propriei conștiințe,...

Recenzie: „Egmont” de Johann Wolfgang von Goethe

Recenzie: "Egmont" de Johann Wolfgang von Goethe - Teatru Prima mea întâlnire cu lumea teatrului...

Vezi și ...

Sufletul de gheață

Sufletul de gheață: Toamna sufletului! În adâncul toamnei sufletului, acolo unde cuvintele se întâlnesc cu...

Identificarea și gestionarea simptomelor stresului

Identificarea și gestionarea simptomelor stresului. Stresul, această umbră omniprezentă, se proiectează pe peretele vieții creându-și...

Viața din vis

Poezia “Viața din vis” se adresează celor ce caută răspunsuri în adâncul propriei conștiințe,...