Promoveaza site-ul

Categorii

Donează

Ajutaţi la menţinerea site-ului.

Articole recente

Arhive

Urmărește-mă:

Etichete

Meta

Comentarii recente

5 aprilie 2013

Barby girl

Ei mă plac, dar eu…mă plac?

Uneori încercăm cu atâta sârguinţă să le fim altora pe plac încât uităm  dacă ne suntem nouă pe plac. Astfel ajungem să fim acceptaţi, plăcuţi, iubiţi, dar cu toate astea mereu simţim că ne lipseşte ceva. Şi asta pentru că nu ne punem problema dacă nouă ne place ceea ce am devenit. Dacă noi suntem fericiţi cu omul care suntem. Pentru că de multe ori mulţumirea sau realizările  nu sunt echivalentul fericirii. Ne bucurăm de realizări, de succes şi avem impresia că avem totul, că suntem fericiţi, că viaţa noastră este ceea ce ne dorim dar dacă analizăm mai atent observăm că timpul pe care ni-l alocăm este mult prea mic în comparaţie cu timpul pe care îl alocăm celorlalţi, timpul în care facem lucrurile care ne fac să fim plăcuţi. Avem impresia că facem ceea ce ne place, pe când noi facem ceea ce ne face plăcuţi, credem că suntem fericiţi când nu ne lispeşte nimic, când în realitate ne lipseşte chiar fericirea, pentru că lipsa grijilor şi avuţia nu echivalează cu fericirea. Trăim doar cu falsa impresie de fericire când de fapt această fericire este o mască in spatele careia sunt de fapt dorinţele noastre de mult ascunse. Prea des facem ceea ce trebuie în detrimentul a ceea ce simţim, prea des punem (more…)

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

10 ianuarie 2013

Stea

„Singura data cand suntem toti egali este atunci cand iubim”

Privind la cerul instelat al noptii, cu milioanele lui de stele, incepi sa te simti coplesit de o libertate iesita din comun, incepi sa te simti relaxat ,sa te simti extraodinar de parca ai reusit ceva important ;si asta, doar privind in sus, la imensitatea cerului si la marea de stele varsate pe negrul tuciuriu al nopti.Privind aceasta libertate incepi sa devi dependent de ea, incepi sa iti doresti tot mai mult sa privesti cerul, iti petreci ziua asteptand lasarea seri sa poti vedea stelele in splendoarea lor.Cu toate astea insa, parca cerul cu toate stelele lui nu te mai pot face fericit, asta pana cand realizezi ca de fapt, nu cerul instelat era cel care te facea fericit ci o simpla stea, o singura stea, mai deosebita si mai luminosa decat toate.Aceasta stea devine in scurt timp idealul tau maret, facandu-te sa astepti (more…)

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

15 martie 2013

 

Schimbarea trebuie să înceapă întodeauna cu noi...

Schimbarea trebuie să înceapă întodeauna cu noi…

Păşind agale,pe trotuarul spălăcit de vreme,cu privirea pierdută în jur,observ marea de oameni care se perindă prin jurul meu. Sunt tineri care ţopăie cu ghiozdanele în spate, sunt bătrâni care se sprijină în bastonul lor încovoiat, sunt deopotrivă femei şi bărbaţi, de toate vârstele, de toate etniile, frumoşi sau urâţi, care ies mai mult sau mai puţin în evidenţă, fiecare îmbrăcat după propriul gust, mai la modă, mai învechit, mai colorat sau mai şters, fiecare total diferit de ceilalţi, fiecare cu propria personalitate, atitudine şi conduită.

Toţi,aşa de diferiţi,dar totuşi la fel… Fiecare,încearcând să copieze pe cineva,dar să fie totodată unic.Toți încearcă să se disocieze de acțiunile celorlalți,dar cu toate astea caută apartenența la un grup; ne place să avem pe cineva în preajma noastră,dar ne simțim întradevăr liberi în momentele în care suntem singuri. Suntem ființe solitare, egoiste și subiective care,în (more…)

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

20 februarie 2013

Locul de parcare

Statutul locatarului este dat de locul de parcare.

România este ţara în care un loc de parcare se dobândeşte cel mai uşor. Nu ai nevoie de bani şi titluri notariale, tot ce trebuie să faci este să îţi parchezi maşina pe acelaşi loc de câteva ori consecutiv şi locul acela devine al tău. Nu contează dacă este un loc de parcare amenajat, o parcare la bordură sau pe podeţul cuiva. Odată instalat e un drept divin pe care îl primeşti şi pe care trebuie să îl aperi. Nu contează al cui a fost înainte, nu contează cine plăteşte pentru el de vreme ce acum este al tău. Bineînţeles din fericire, odată cu proprietatea nu vin şi costurile sau obligaţiile. Acum este de datoria ta să îţi aperi locul de parcare cu trudă obţinut. Trebuie să păzeşti locul astfel încât nimeni să nu îl cucerească şi dacă (more…)

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

4 ianuarie 2013

E important de unde venim sau incotro mergem

Fiecare om are propria lui călătorie până în prezent, cu bune, cu rele, cu suișuri și coborâșuri, cu momente de care își aduce aminte cu drag, cu clipe pe care încearca sa le uite, cu amintiri ce nu mai pot fi schimbate. Toate aceste lucruri ne poarta până în prezent şi într-o mare măsură ne împing spre viitor.
Beneficiile trecutului însă, nu sunt amintirile frumoase ci învăţăturile dobândite, experiența căpătată, uşurinţa sau greutatea de a ne croi un drum prielnic în viaţă.  Dar… majoritatea nu profită de experienţa acumulată, repetând mereu aceleaşi greşeli la nesfârşit, călcând mereu pe aceleași drumuri înfundate care duc spre nicăieri,
ajungând astfel într-un prezent anost, lipsit de viaţă şi presărat cu o serie de amintiri palizi care nu sunt capabile să ne călăuzească urmatorul drum pe care urmează să mergem, rămânând captivi parcă în lumea trecută a amintirilor prăfuite de trecerea timpului.

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

14 ianuarie 2013

Infinit

Ramas singur intr-o lume in doi ma inchid ermetic in inima mea rece parafrazand ideile altora, incercand sa imi gasesc o ocupatie cotidiana, care sa ma duca pe culmile normalitatii. Indiferent fata de viata si moarte, exilat pe veci in singuratate purtand dupa mine doar umbra neagra care acum imi pare o povara si de care nu pot sa mai scap, cautand rezolvare la unele idei nerezorvabile rasarite ca un ghimpe in mintea mea obosit si iesita din tiparul normalitati. Abatandu-ma mereu de la drum ma ratacesc adesea intr-o lume trista si uitata de toti, unde picuri reci de ploaie iti sapa mormantul in care apoi ai sa mergi. O lumina albastra palpaie uneori aducandu-mi in inima o scanteie de speranta,un semn ca poate drumul pe care merg duce undeva.
Dar de fiecare data…drumul meu ajunge in acelasi loc,ca un sens giratoriu in care ma invart la nesfarsit.
Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

24 ianuarie 2013

Diavolul cu chip de înger

” Lucrurile frumoase se ofilesc uneori devenind urâte dar lucrurile urâte în schimb, nu înfloresc niciodată. „

Mereu încercăm să ne ferim de ce este rău însă este foarte greu să te fereşti de ceva când nu ştii cum arată. Adesea diavolul are chip de înger şi atingere de catifea, făcându-ne astfel misiunea foarte grea. Răul adesea se aşează lângă noi folosind cuvinte dulci, aşeazăndu-se uşor, fără să facă zgomot, asta în timp ce noi ne aşteptăm la o tornadă zgomotoasă. De cele mai multe ori diavolul nu sare gardul ci intră pe uşa din faţă, poftit chiar de noi, pentru că el nu are putere asupra omului decât dacă omul îi oferă această putere. Fiecare este responsabil astfel de răul cu care alege să se (more…)

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

2 iulie 2013

Aprecierea

„Încă cea mai frumoasă!”

Principiul evoluţiei este să vrei întotdeauna mai mult, mai bine, mai repede. Şi nu este nimic greşit în asta, ba din contră, toţi ar trebui să avem aspiraţii mai mari, să încercăm să ne îmbunătăţim în fiecare zi şi să tindem spre absolut. Ceea ce nu realizăm însă, este că limita este infinitul, ceea ce înseamnă că pentru orice mai mult există un mai mult mai mare. Indiferent cât vom avea de mult, mergând pe principiul infinitului, va exista loc de şi mai mult. Drept urmare, absolutul este doar un ideal, nu o ţintă. Bineînţeles, chiar dacă suntem conştienţi că nu avem nici o şansă de a atinge infinitul, asta nu înseamnă că nu trebuie să aspirăm la el. Ce trebuie să facem însă, este să începem să apreciem `multul` sau `puţinul` pe care îl avem. Asta pentru că la majoritatea oamenilor nu le lipseşte aspiraţia sau dorinţa de a avea mai mult, ci sentimentul de apreciere pentru ceea ce au acum. Mergând pe scara infinitului şi dorindu-ne mereu mai mult, uităm să apreciem şi să ne bucurăm de lucrurile obţinute pentru că din clipa în care  dobândim lucrul la care  am visat, deja ne uităm la ceva mai mult. Uităm să apreciem ceea ce avem, ne lipsim de bucuria care vine cu orice `nouă cucerire` şi ne cramponăm mereu pe ideea că acolo undeva există mai mult. Nu realizăm că astăzi avem lucruri la care în trecut doar visam. Cu toate astea nu ne bucurăm de ele, ba din contră, suntem supăraţi că nu avem `şi mai mult`. Moral, ar trebui să primim ceva nou doar dacă în prezent ne bucurăm şi apreciem ceea ce avem, iar în anumite cazuri, ar trebui doar să ne mulţumim şi să apreciem ceea ce avem, fără să mai aspirăm mereu la mai mult. Asta pentru că în viaţă nu ar trebui să conteze cât de mult sau cât de bun este ceea ce am(în comparaţie cu alţii), ci pe cine am lângă mine. Omul evoluează până la un anumit punct după care începe să regreseze, drept urmare nu se încadrează în scara aspiraţiilor spre infinit. Mereu o să apara alţi oameni mai frumoşi decât cei cu care ne înconjurăm, mai deştepţi sau mai `cool`, dar asta nu înseamnă că trebuie să renunţăm la cei pe care ii  avem  doar pentru  că momentan a apărut ceva mai bun. În concluzie, cred că ar trebui să ne redefinim priorităţile şi să trecem aprecierea în faţa aspiraţiei, recunoştinţa în faţa dorinţei şi sufletul în faţa corpului. Pentru că doar apreciind ceea ce avem, ne apropiem de absolut…

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

29 aprilie 2019

 

Când se termină copilăria ?

Copilăria se termină atunci când încetăm să mai visăm cu ochi deschişi, când încetăm să ne mai jucăm şi când grijile ne înăbuşesc dorinţa de a zâmbi. Acest lucru se poate întâmpla la orice vârstă, uni încetăm să mai fim copii încă din şcoală pe când alţii rămân copii pentru totdeauna.

Din păcate nu există o formulă magică a fericirii dar cred că toţi suntem de acord că cea mai fericită perioadă a fost perioada copilăriei. Gândiţi-vă doar cât de (more…)

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2019 Toni Sao

18 ianuarie 2013

Prietenii

„În general nu cautăm lucruri noi ci lucruri pe care le-am pierdut”

Prietenii te cauta cand au nevoie de ceva sau când lipseşti.
Pentru că prietenii sunt de două feluri, cei puţini care te caută când eşti pierdut şi ceilalţi care te caută când au nevoie de ceva. Când nu te caută nimeni însă, înseamnă că nu contezi. Înseamnă că paşii tăi în lume nu au lăsat nici o urmă, glasul tău nu a generat nici un ecou iar viaţa ta în întregime a fost doar o umbră pală pierdută într-un univers anost. Moştenirea ta se va pierde odată cu ultima-ţi suflare la fel ca o tablă ştearsă când sala este goală. Prietenia nu trebuie să fie o obligaţie ci mai degrabă un mod de viaţă pentru că fără ea avem decât singurătatea. Prietenia este ca o floare, ea trebuie cultivată, protejată şi (more…)

Digiprove sealCopyright secured by Digiprove © 2013 Toni Sao

Newer Posts »
%d blogeri au apreciat: